„Piaţa muncii se schimbă accelerat” – spunem asta de ani de zile, dar abia odată cu expansiunea reală a inteligenţei artificiale simţim că ceva fundamental se clatină. Un sondaj recent realizat de BUSINESS Magazin pe LinkedIn arată că tot mai mulţi tineri îşi caută experienţă şi relevanţă în afara sistemului clasic: peste 500 de oameni au bifat activităţi extracurriculare, de la cursuri practice şi internshipuri, până la programe de dezvoltare personală. Un semnal clar că lumea muncii nu mai este despre diplome, ci despre adaptabilitate. Dar ce te faci dacă nu mai ai 22 de ani? Dacă nu eşti genul sportiv, nici genul creativ, dacă nu vrei să te apuci de medicină la 38 de ani sau să devii make-up artist? Ce faci dacă îţi place, pur şi simplu, jobul tău de birou – şi te sperie ideea că un algoritm l-ar putea face, într-o zi, mai bine?

Se pare că nu  doar „creativii” şi cei care îşi folosesc mâinile,  să zicem, la locul lor de muncă sunt în siguranţă. Un articol recent al BBC Worklife contrazice ideea populară că locurile de muncă „creative” sunt automat ferite de automatizare. Dimpotrivă: „Lucruri precum designul grafic şi rolurile din arta vizuală ar putea fi printre primele care dispar; algoritmii pot analiza milioane de imagini şi pot stăpâni estetica instant”, spune Martin Ford, expert în automatizare şi autor al cărţii Rule of the Robots.

Cu alte cuvinte, nici pasiunea nu mai e garanţie. Însă Ford distinge trei tipuri de joburi care sunt – cel puţin pentru moment – mai greu de înlocuit:

1. Cele care implică creativitate strategică, cum ar fi medicina, cercetarea sau dreptul.

2. Cele care necesită relaţionare umană profundă, precum consultanţa, jurnalismul de investigaţie sau profesiile de îngrijire.

3. Cele care presupun mobilitate şi dexteritate în medii imprevizibile, precum meseriile tehnice – electricieni, instalatori, sudori.

Cititi aici materialul integral